Amintiri din alta viață CHIOSCUL CU SIROP
Am crescut in Roșiorii de Vede si am amintiri frumoase din copilărie, amintirile unui oraș viu, plin de copii, de tineri si de adulții angajați in cele peste 11 întreprinderi care existau atunci in oraș.
Acum îmi vine in gând , pe aceasta vreme caniculara , o amintire puternica de atunci : chioșcul cu sirop.
Lângă cinematograful MODERN dar la drum in Carpați, era un mic chioșc unde se vindea sirop rece , chioșc la care mă opream ori de cate ori veneam din piață sau din oraș, vara , singura sau cu mama, in mod special in zilele foarte călduroase , dar si toamna sau primăvara.
Acolo, domnul STEFANESCU , administratorul acelui chioșc ne servea cu un sirop proaspăt cu sifon , unul mic, rece , era 0,30 lei , adică 30 de bani de atunci , iar paharul mare costa 60 de bani .
Îmi aduc aminte căldura ochilor săi, felul in care ne privea si , mai ales, felul in care ne servea : ne întreba ce fel de sirop vrem , avea de mai multe feluri, greu sa te decizi , apoi lua un păhăruț mic, mic, ca cel de țuică ,aia era măsura de sirop, umplea paharul cu sirop de fructe , gros ,dintr-o sticla de sticla cu model de fagure pe ea, apoi îl răsturna rapid in paharul mare ( de 30 de bani sau mai mare pentru 60 de bani ) si îl umplea cu un sifon rece ca gheata .Paharul se aburea instant iar noi priveam cu sete. Si eu si mama abia așteptam licoarea rece ca gheata sa ne răcorească sufletul după o zi călduroasă de vara petrecuta in piață sau prin magazinele orașului prăfuit , ori la alte treburi prin oras .
In timp ce beam băutura miraculoasa , energizanta chiar, priveam cu atenție la mâinile domnului STEFANESCU , mâini curate, îngrijite , albe, cum erau ele , mereu avea pielea de pe mâini încrețită de atâta apa cat suporta într-o zi de munca .
Atunci când am făcut aceasta remarca părinții mei mi-au povestit cum practic, acest om , pierduse tot ce avusese când au venit la putere comuniștii: ii luaseră magazinele pe care le deținuse si din care se întreținea el si familia sa, casa si ea fusese naționalizată , iar el împreună cu familia sa stăteau de atunci in locuința servitorilor . In casa cea mare stăteau puternicii zilei .
Cumva, a reușit sa recâștige casa , iar din siropul de fructe si-a întreținut familia , inclusiv pe băiatul sau, doctorul ginecolog STEFANESCU din Roșiorii de Vede .
Pentru mine acest om a fost un învingător si putini au știut ca si el cum sa treacă peste regimul acela fără sa își piardă demnitatea .
Textul îmi aparține, fotografia este luată de pe net .
*
Amintiri din alta viață CHIOSCUL CU SIROP
166Doina Savulescu, Cabinet Oftalmologie Niţu Cornel şi alţi 164
53 comentarii
Îmi place
Comentează