Astăzi am avut o programare la un salon de înfrumusețare la care merg de vreo 20 de ani .

 Fetele care lucrează acolo se mai schimbă dar patroana este mereu aceiași .

 Am avut , de-a lungul timpului , acolo, contact cu femei extraordinare , pricepute , muncitoare și , mai ales , foarte inteligente și pot să spun cu mâna pe inimă că toate sunt foarte ambițioase , dornice să își facă bine meseria dar și să se ridice , să învețe , să își depășească condiția.

La un moment dat , cu foarte mulți ani în urmă , domnișoara care epila, machia , făcea manichiura și pedichiura avea facultatea de psihologie dar nu reușea să își găsească loc de muncă pe specializarea pe care ea deja o făcuse . Până la urmă a reușit!

Altele au reușit să se privatizeze , să își facă propria lor afacere și au plecat iar altele au prioritizat familia în detrimentul meseriei lor . Fiecare om cu alegerea sa !

Astăzi am aflat cu stupoare că tânăra domniță ce tocmai a venit de curând la salon mai are încă un job și , începând cu 01 octombrie ,va fi și studentă la drept . Bravo ei ! Felicitări!

Nimic nou sub soare , nimic extraordinar , ați putea spune , ce mare lucru , sunt foarte mulți tineri au și serviciu și învață ! Păi câți colegi de serviciu nu am avut care făcuseră facultatea la seral?

Da , așa este , numai că ce m-a șocat pe mine a fost modalitatea de a deveni student la drept în ziua de azi !

Tânăra domniță s-a exprimat astfel :

„După ce m-am despărțit de fostul meu prieten, după o relație de șase ani care, pur și simplu, nu mai avansa , nu ducea nicăieri , ne-am hotărât să ne despărțim, iar eu m-am înscris la facultatea de drept și la 01 octombrie voi începe cursurile.”

Nu este vorba de nici un examen, de nici măcar un interviu , nada, nimic, absolut NIMIC .

Dacă așa se poate face astăzi facultatea de drept , atunci îi compătimesc pe toți domnii și doamnele care au dat ani de zile la drept pe vremea când la examenul de admitere la această foarte grea facultate pe vremea când eu am terminat liceul și picau sub linie , sau picau la o concurență de peste 30 de candidați pe un singur loc.

Nu vă închinați, faceți un păcat , este blasfemie ,  chiar așa a fost ! Erau chiar mai mulți de 30 de candidați pe un singur loc ! Cine să ia mai înainte ?

În 1982 când am terminat eu liceul și cel puțin până În 1989 la drept, medicină, ASE concurența pe un singur lor era de 30 pe un loc .

Vă dați seama ce drame se produceau pentru cei 29 care nu intrau ?

Câți copii nu buni, extraordinari de buni , s-au pierdut pentru că nu exista nici un fel de soluție de a fi repartizat , în funcție de medie , la un alt centru universitar sau la un alt profil ?

Vă dați seama cât de bine era pregătit cel care reușea să intre ?

La fel era la MEDICINĂ , ASE , UNIVERSITATE dar și la Politehnică , chiar dacă nu erau 30 pe un loc erau 5 sau 6 și nu conta nota de la bacalaureat . Oare cum se face la medicină ?

Cum se va simți un magistrat , procuror să zicem , care a intrat la drept la scorul de 30 pe un loc , să devină coleg de serviciu cu cineva care nici măcar un interviu nu a susținut ?

Oare va fi noul coleg supus unor examene atât de serioase astfel încât examenul de admitere la facultate să nu mai conteze deloc ?

Oare va fi mediul atât de ridicat profesional vorbind încât va învăța din mers ?

Eu am intrat la facultate în toamnă când mai rămăseseră neocupate 23 de locuri și am fost înscriși la examen 625 de candidați pe 23 de locuri . Asta înseamnă 27 pe un loc .

Vorbesc de facultate la zi , la stat , nu la seral iar la timpul respectiv nu existau decât facultăți de stat în România .

Am intrat a 12-a pe listă cu media 8,30 iar părinții mei au fost în al nouălea cer atunci când au aflat rezultatul !

 Nici nu vă puteți imagina cât de mare era acest pas pentru o familie, pentru un copil !

 Era un salt enorm, era șansa lui la o viață mai bună !

 Ca să puteți înțelege trebuie să vă spun că erau doar 8 studenți la mia de locuitori (8 la mie).

La ora la care vă scriu am văzut copii admiși la facultate pe baza unui simplu interviu , sau în baza notei de la bacalaureat dar , atenție , sunt unele facultăți, private deocamdată, care primesc ( pe bani) chiar și copii care nu au reușit să ia examenul de bacalaureat .

Ce fel de rezultate pot avea acești copii ? Cât de bine pregătiți pot fi ei pentru societate ?

Pot ei să devină mult mai buni decât cei care au dat examene grele ?

Oare îi va împinge societatea în sus astfel încât să trebuiască să învețe dacă vor să urce sau și cariera lor profesională se va baza pe cu totul altceva decât meritul ?

Pot ei să facă față stresului la locul de muncă ?

Unde a ajuns astăzi învățământul românesc ?