Am descris bâlciul din Roșiorii de Vede așa cum l-am perceput eu in anii 70 si 80 , singurul parc de distracții care venea o data pe an timp de opt zile la noi in oraș , având zi de maxim ziua de Sfânta Maria Mica , adică pe 08 Septembrie .
Gradina Publica din Rosiorii de Vede reprezenta locul de intalnire al tinerilor din oras , al adultilor dar si al copiilor , un loc parca vrajit, magic, unde se intalneau fara sa isi dea intalnire, toate fetele de liceu cu baietii de o seama cu ele . Amintiri dragi fiecarui on ce a trait in acest orasel .
Am realizat descrierea Gării de Nord din Roșiorii de Vede așa cum era până când trenurile si-au pierdut interesul oamenilor, viteza lor fiind mult prea mică in comparație cu viteza mașinilor .